Pescăria și pescuitul în România

Pescăria și pescuitul în România

Titlul articolului este dat de titlul unei lucrări scrise de Grigore Antipa. Se poate găsi în format electronic aici. Fotografia în care apare lucrarea a fost luată de pe https://www.okazii.ro/pescaria-si-pescuitul-in-romania-cu-403-figuri-in-text-si-75-grigore-antipa-153752-a166637567.

Consider că și această lucrare este bine să fie în biblioteca iubitorilor de natură. În anumite lucrări care tratează problema supraviețuirii, se recomandă, ca în astfel de situații să ne îndreptăm spre apă. De ce? Este vorba de resurse. Acolo sunt mai multe. Apă de băut (nu întotdeauna), probabilitate mai ridicată de a găsi ceva de mâncare (crustacee, amfibieni, insecte, pești), lemn adus de apă care poate fi folosit pentru foc și adăpost.

Este o lucrare care tratează amănunțit problema pescuitului. Sunt prezentate locurile unde se putea pescui: bălți, pârâuri, râuri, Dunăre, deltă, mare, uneltele și tehnicile de folosire a acestora pentru pescuit. Este o lucrare bună şi pentru că o parte din uneltele de acolo pot fi confecționate de noi, spre deosebire de situația din ziua de azi când pe cele mai multe le cumpărăm. Poate chiar pe toate. Cât privește ce vom prinde cu ele în zilele noastre….asta e o altă poveste. Vorba unui pescar cu care vorbeam despre carte (a fost publicată în 1916) ”atunci mai era pește”. Ca să nu mai punem la socoteală că unele dintre unelte, astăzi, sunt socotite ilegale. Un aspect de mare ajutor pentru facerea lor este că în carte sunt prezentate și imagini (schițe și fotografii) cu uneltele.

În lucrare sunt descrise și modalitățile de prindere a crustaceelor precum racii, cât și uneltele folosite (pag 74-76). Sau scoicile (pag. 76).

Sunt prezentate și ambarcațiuni vechi, precum cele scobite dintr-un trunchi de copac (pag. 70,71 și 76). Și la noi în țară se foloseau. Nu doar alții, după cum se vede aici.

Pe lângă unelte de pescuit mai sunt prezentate și alte unelte, de exemplu un fel de patine confecționate din oase de cal (pag. 484).

Tot aici găsim și adăposturi (colibe), folosite de pescarii aflați ”în baltă” (chiar și azi locuitorii deltei folosesc această expresie). Sunt menționate și poloagele în care dormeau pescarii pentru a se feri de țânțari.

Cel mai interesant aspect

Lucrarea are o valoare însemnată, conține o multitudine de aspecte interesante și utile. În opinia mea, cel mai interesant aspect, este acela că găsim şi o prezentare a felului pescarului, de fapt, o interesantă (și adevărată, după mine) descriere a omului deprins să viețuiască în natură, dar care nu este adaptat vieții de zi cu zi, tumultului şi meandrelor societăţii de atunci. Nu  cred că greşesc dacă spun că, probabil, acest aspect este valabil şi acum. Descrierea: ”Pescarul care în baltă e atât de curajos și știe să biruiască toate greutățile naturale, când ajunge în oraș între oamenii cei mulți, cu care nu este deprins, devine sfiicios și naiv. Tocmai de aceea el cade ușor victima tuturor înșelătorilor, jelbarilor, etc., care mișună prin centrele pescărești și profită de naivitatea sa”. (pag. 769). La această descriere chiar nu mai este nimic de adăugat.

Comments are closed.