A fost realizat cuțitul din imagini. Un cuțit modest, pentru nevoile unui om obișnuit, fără pretenții. Confecționat din obiecte ce de regulă nu sunt luate în seamă ori ocolite. Până și pielea crudă era pe cale să fie aruncată de cioban. Iar din astfel de materiale nu prea ies lucruri extraordinar de frumoase. Poate alții pot, eu nu. Nu am astfel de deprinderi. Oricum, a rezultat un cuțit modest, nimic frumos la el, fețele nu sunt perfect plane, este doar…
Viața de acum ne izolează de natură. Mai ales cea din oraș. Petrecem tot mai mult timp în clădiri prevăzute cu geamuri termopan şi uși metalice. În fața calculatorului, televizorului sau a telefonului. Stăm în mașini perioade lungi. Dormim în paturi. Legătura cu pământul nu prea mai există. Demult, în viaţa omului, era un lucru cât se poate de obişnuit contactul cu pământul prin intermediul mersului desculţ sau cu încălţări din piele de animale. Ori prin dormitul pe jos. Vieţuitoarele…
Era mâncarea de zi cu zi a locuitorilor Deltei (sursa aici). Marele sportiv Ivan Patzaichin afirma că malasolca îi aduce aminte de copilărie. Aşa se susţine aici. Consider că o astfel de mâncare merită atenția noastră, a celor interesați de viețuirea sub cerul liber. Este tradițională (multe lucruri tradiţionale sunt utile domeniului nostru), gustoasă şi se prepară simplu. Am preferat să folosesc peşte uscat. De ce? Consider că cei preocupaţi de viaţa sub cerul liber trebuie să aibă informaţii legate de…
Dacă se caută pe internet informații cu privire la amnarele tradiționale ce au fost folosite în lume, în diferite perioade ale istoriei, se poate constata cu ușurință că diversitatea este ridicată. Fel și fel de forme, mărimi etc. De data asta, am ales să fac unul după cum aveau romanii (nu românii). De fapt, ar fi un fel din amnarele folosite de ei, după cum se susține aici sau aici. Și ei aveau diferite forme. Amnarele nu le fac pentru vânzare,…
Alţii îi spun cuţit. Fiecare cum dorește. La confecționare, obiectele tăietoare avute ca sursă de inspirație au fost cele folosite de populația hmong (și ei au mai multe feluri). Mai multe despre populația menționată se află aici. Căutările pe internet au oferit puține informații despre acest fel de unealtă (lungime, lățime, grosime etc). Un loc unde se pot afla descrieri este aici. Cea mai mare parte a informațiilor le-am luat din locuri ca aici. În acest material se poate vedea…
Pentru scoaterea rădăcinilor comestibile din pământ. Inspirată din bățul pentru săpat. Ce a fost folosit, probabil, peste tot în lume, de populațiile ce traiau din cules. Și acesta era utilizat pentru dezgroparea rădăcinilor. Sunt surse ce susțin că și în zilele noastre se mai folosește. După cum se poate vedea în fotografia de mai jos. În ea apar membri ai populației Pume, din Venezuela. Semi-nomazi ce trăiesc din pescuit, vânătoare și cules. Bărbații vânează cu arcul iar femeile culeg plante,…
Gătită în oală de pământ, la foc deschis, alimentat mai mult cu surcele. Cum făcea bunică-mea când plecam la câmp. Mâncare simplă. Ce scoate la iveală amintiri din alte timpuri, când viața chiar se desfășura sub cerul liber. Și nu știam că ceea ce fac peste ani se va numi …. bushcraft. Ingrediente 2 cepe, un morcov, puțin orez, sare, ulei, o poală (lighean) de urzici. Unelte Oală de pământ, tocător, cuțit, o lingură de lemn, un lighean pentru urzici,…
Consider că este necesar ca noi, cei interesaţi de viaţa sub cerul liber, să exersăm abilităţile de a improviza, de a confecționa. Nu e doar părerea mea. Astfel, în manualul de supraviețuire al forțelor armate din SUA se precizează următoarele „în SUA avem unelte disponibile pentru toate necesitățile. Multe din ele sunt ușor de înlocuit când se deteriorează. Această mentalitate easy-come, easy-go, easy to replace, (la noi se spune „cum vin așa se duc”), face ca să nu fie necesar…
Încălțări căptuşite cu iarbă. Merită scris un articol despre un asemenea subiect? Sunt eficiente? Eu cred că da. De exemplu, în cele din imagini, la temperatura de 5 grade afară, simțeam cum transpiră picioarele. Apropiat de aşa ceva avea și Otzi. Încălţămintea lui era căptuşită cu iarbă, după cum se poate vedea aici. Pot afirma din acest punct de vedere că Otzi nu era deloc un om lipsit de minte. Nu știu cum mai e acum dar în copilărie omul preistoric…
Sau a unui cosoi. S-a folosit la noi în țară. Dar s-a uitat de el. În pădurile copilăriei mele, păduri bătrâne de stejar și fag, cu copaci rari, nu prea era nevoie de o asemenea unealtă. Decât să cari așa ceva după tine mai bine ocoleai locurile pe unde nu se putea trece. Însă azi, când s-a taiat atât de mult din codrii țării, în multe locuri e diferită treaba. Au apărut lăstărișuri de uneori parcă e imposibil de trecut prin…