
Zabic, cornbread românesc
Noi, cei interesați de viețuirea sub cerul liber știm de cornbread. În multe din materialele scrise sau video, în limba engleză, ce tratează aspecte legate de bushcraft, supraviețuire se face vorbire de el. Și îmi pare că se mândresc cu un asemenea preparat. Mai multe despre cornbread se poate afla aici. Un material video legat tot de asta se poate vedea aici. Însă, probabil prea puțini am auzit de zabic (zăbic). De ce n-am auzit sau nu spunem, scriem, nimic cu privire la zabic, greu de spus.
Cel mai bine a scris-o Radu Anton Roman: „toate bunătățile bunicii zac în caiete prăfuite de rețete, abandonate. Ca să nu mai spun, cu jale mare, că marea bucătărie țărănească din România e încă nedescoperită. În aproape două sute de ani de existență, s-au reușit (cu eforturi și sacrificii incredibil de inutile uneori) toate importurile culinare posibile, dar nimeni nu a încercat să afle ce era mai la îndemână: cât de bine, de spectaculos și de divers mâncăm noi, românii, de două milenii”.
Nu știu cât este de adevărat ce susține în cartea sa „Bucate, vinuri și obiceiuri românești” autorul amintit mai sus cu privire la bucătărie dar nu cred că greșesc prea mult dacă cred că acest aspect este valabil și pentru traiul în natură. Am luat cu toții (sau o mare din noi) de afară informații legate de viața sub cerul liber și le-am ignorat pe ale noastre.
Zabicul merita atenția noastră, a celor interesați de viețuirea sub cerul liber, fiindcă are mai multe avantaje: se poate prepara ușor în teren, rapid, e simplu, surprinzător de gustos și are un farmec aparte. Al unor timpuri apuse. Când oamenii petreceau o mare parte viață în natură. Chiar merită încercat.
A fost preparat după rețeta aflată în cartea lui Radu Anton Roman.
Ingrediente
Făină de porumb, sare, apă, untură de porc.
Mod de preparare
Simplu, așa cum este potrivit în natură. Gătelilor sofisticate nu prea le văd rostul sub cerul liber.
Se amestecă mălai cu apă și sare. Se frământă. Se pune untură în tigaie.
Din făină de porumb se fac turtițe, nu prea groase. Se pun în untura încinsă. Se prăjesc. Le-am lăsat până au căpătat o frumoasă culoare aurie. Interiorul este moale iar exteriorul este crocant.