
Strachina pescarilor din Deltă
Ideea a fost luată din cartea lui Grigore Antipa, „Pescăria și pescuitul în România”. Autorul susține că pescarii din Deltă foloseau un astfel de vas. În ea se puneau bucățile de pește din borș. Zeama se consuma separat. În compartimentele mici se punea mujdei și „sărătură”. Aceasta era tot borș în care se punea mai multă sare. Am făcut-o doar cu unelte manuale. După cum se va vedea mai jos.
Materia primă
Lemn de fag. Verde. Nu e prima dată când lucrez cu asemenea lemn. Nu l-am ales dintr-un motiv anume ci pentru că asta am avut la îndemână. Îmi convenea să fac din lemn mai moale (salcie plop etc.).
Unelte
Bardă, tesle de scobit, teslă, daltă lemn, ciocan de lemn, cuțit de cioplit, cuțit strâmb, scoabă, creion, riglă.
Procesul
Cu barda, se aduce bucata la dimensiunile potrivite pentru parcurgerea următoarelor etape. Se trasează forma dorită cu creionul. Se continuă cioplirea, reducerea dimensiunilor cu ajutorul teslei. Se trece la scobirea lemnului cu tesla de scobit. Cu cuțitul strâmb și cu scoaba se scobește lemnul până la forma finală. Cu o teslă de scobit de dimensiuni mai mici, și cu dalta de lemn, se scobesc compartimentele din colțuri. Acum strachina este aproape gata. Mai trebuie puțin lucrat la finisare. Acum. După ce se usucă, cam greu de lucrat cu unelte manuale. Urmează uscarea. Pentru asta, strachina a fost învelită în ziare și lăsată la umbră. Când uscarea e gata, se finisează cu hârtie sticlată și se unge cu ulei mineral. Abia atunci se poate spune că e strachina gata.
Strachina nu a fost făcută într-o zi. A durat mai multe zile facerea ei. Pentru a nu crăpa lemnul verde, era învelit în ziare sau în așchiile rezultate din procesul cioplirii.
One thought on “Strachina pescarilor din Deltă”
Omule, ești exact cum trebuie 🙂
Am citit cam toate articolele, si desi am făcut cam toate, am citit cu mare plăcere totul, ca atunci când recitesc o carte care mi-a plăcut. Stilul minimalist, descrierile fix la obiect, si mai ales, exemplul personal.
Silex am căutat si eu, in țară nu am găsit decât foarte rar, in aflorimente mici, dar pentru amnar e cuartit suficient. Silex am cules chiar mult, din mina de cretă de la Murfatlar, am luat cat mi-a încăput in topcase la motocicleta. Intrare liberă. Dacă nu ai drum pe acolo, dă-mi o adresă si îți trimit o bucată bună. Cele ce se găsesc acolo nu-s foarte mari, dar de vârf de săgeată merg.
Tot silex am găsit la Hârșova in drumul pietruit de lângă piscinele cu apă termală, sigur e o carieră dar nu stiu unde. Am fost la mina de marna de lângă Fieni, DB, nu e silex.
La mine in BV cu greu găsesc si jasp, dar de o vreme nu mai caut, am destul pentru amnar, mie imi place amnarul mult de tot.
Comments are closed.