Un ciocan din lemn este util la casa omului. Poate fi folosit în multe situații. La lucrul în lemn, la montarea capetelor de topoare, pentru baterea penelor de lemn, la prelucrarea pieilor (se bat cu ciocanul de lemn ca să devină flexibile, ca aici, pe la minutul 10.25) la prelucrarea tablei (tavă din tablă). Făcând un astfel de ciocan, am economisit undeva între 30, 50 chiar și 100 de lei. Atât costă unul în magazinele de profil. Surprinzător de mult. Este mai ieftin unul de metal. Pentru confecționare, au fost parcurse etapele de mai jos.

Materiale

O bucată de lemn de foc de stejar, o coadă ruptă de ciocan. Stadiul lemnului, uscat.

Unelte

Topor de crăpat lemne, bardă, bormașină, 2 burghie de mărimi diferite, rașpel, șmirghel, menghină (mergea și fără).

Procesul

O etapă care a luat surprinzător de mult timp a fost alegerea bucăţii de lemn. Din grămada de lemne pentru foc a trebuit să aleg o bucată care nu avea crăpături dar care era și din esenţa potrivită. După ce a fost crăpat buştenul la dimensiunea potrivită, a fost cioplită, cu barda, bucata de lemn aleasă pentru lucru. Apoi se aduce la dimensiunile potrivite cu rașpelul. Următorul pas a fost facerea găurii pentru coadă. Au fost folosite două burghie, prima dată unul mai mic și ulterior cel mare. Nu am îndrăznit să folosesc coarba sau sfredelul. Nu cred că aș fi reușit să fac gaura. Lemnul era mult prea tare, cel puțin pentru mine. Altul…poate reușea. Eu, nu. Se taie lemnul la mărimea dorită.  Se finisează cu șmirghelul. Nu a mai rămas decât de pus coada. Tot aveam una ruptă (cea din fotografie). Am bătut-o invers în locașul cozii. La montare, coada a fugit puțin într-o parte (ultima fotografie). A trebuit, cu rașpelul, să mai iau din ea, să stea bine în mână. Și acum ciocanul din lemn e gata. Și a și fost pus la treabă.

Nu este arătos precum cel din magazin însă nu cred că își face treaba mai puțin bine. Din contră, cred că o face chiar bine. Putea să arate mai frumos dar nu acesta este obiectivul meu. Acesta este să am un obiect util.