Conform Dex, ostia este o ”unealtă de pescuit de forma unei furci cu mai multe braţe ascuţite, care se înfige în corpul pestilor”. Cu toate că se susține că pescuitul cu ostia se facea pe râuri și pârâuri de munte, nu foarte adânci, acesta se practica și la Dunăre, unde erau stufării și ape limpezi. Acolo, de regulă, era vizat crapul (sursa: Pescăria și pescuitul, de Grigore Antipa). De obicei, așa cum se susține în lucrarea de mai sus, se folosea în ape puțin adânci unde se putea înțepa peștele cu ea.

Deși este ilegal pescuitul cu astfel de mijloace, încă se mai folosește la noi în țară. Așa se susține aici.

Am întâlnit o astfel de unealtă de pescuit într-o zonă muntoasă de la noi din țară. Stăteam de vorbă cu un bătrân, la pensiunea unde mă cazasem. Avea 91 de ani. Fost mare vânător și pescar, din ce spunea el. L-am întrebat de ostie. Am rămas trăsnit când mi-a spus ”Eu să n-am ostie??!!” Și fuguța mi-a adus-o. Mă așteptam să o aibă pusă pe nu știu unde prin curte, să nu își aducă aminte pe unde a pus-o, ori să o caute multă vreme. Nu a fost deloc așa. Am făcut o fotografie. Cea de mai jos.

Dimensiunile ostiei mele sunt apropiate de cea a bătrânului. Dacă se caută în lucrarea Pescăria și pescuitul, scrisă de Grigore Antipa se poate vedea că sunt mai multe feluri de ostii. De pârâu, de râuri, de baltă sau Dunăre. A mea este mai de râu, zic eu. Am făcut-o după cea ţărănească. Nu este frumoasă (parcă arată mai bine ostia bătrânului), și nici nu trebuie.

Avertisment!

O am doar așa, de discuții, de a fi prezentată pe blog, în caz de survival ce se poate folosi etc.. Cât privește utilizarea pentru pescuit…asta e o altă poveste. Nu recomand. E ilegal! Activitatea de pescuit este reglementată în România de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului  nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările şi completările ulterioare. Conform art. 64, ”pescuitul cu japca, cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare, constituie infracţiune şi este pedepsită de lege”.

Este un motiv pentru care s-a interzis un asemenea fel de a pescui. Chiar și autorul lucrării de mai sus era împotriva ei (și atunci, la vremea publicării lucrării era interzis pescuitul cu ostia). Astfel, acesta susține că mulți pești loviți cu ostia nu sunt prinși și mor degeaba (pag. 295).

Din aceste motive, nu am de gând să pescuiesc cu ea. Repet, este aici doar pentru discuții.