Cosoi, maceta de la noi

Cosoi, maceta de la noi

Titlul poate o să provoace puțină nedumerire cititorilor. În acest articol o să pun în discuție cosoiul, o unealtă agricolă, nicidecum vedeta cunoscută. Sunt destui care se ocupă de asta. Noi suntem aici pentru traiul în natură.

Consider că și acest fel de macetă (o fi bine spus macetă?) ar trebui să fie în ”arsenalul” nostru :)). Este foarte utilă la tăiatul vegetației care nu are o grosime care să ceară să fie folosit toporul. Curbura dinspre vârf este cea care face o mare parte din activitate. Aspect constatat personal, de multe ori. Și a fost folosită la noi în țară (probabil încă mai este folosită în zonele rurale ale țării). De exemplu, acum cam 10 ani, o altă macetă de acest fel, pe care am cumpărat-o de la un fierar, avea tăiș doar în zona ciocului (pe interior). Am mers cu ea la o tocilărie pentru a i se face tăiș până la mâner. În timp ce mă aflam acolo, doi bătrâni s-au apropiat de mine și se uitau la ea. Erau deosebit de încântați de ce vedeau. Și vorbeau unul cu altul ”Ia uite, mă, cosoiul!” Nu mai văzuseră de multă vreme astfel de unealtă, de aici încântarea. În același timp, se putea vedea și o nostalgie în ochii lor. Și îmi spuneau ” Băi, ce mai recoltam porumbul cu ăsta. Pfui, ce mai mergea să tai cocenii cu el!”. Chiar se bucurau când vedeau că sunt oameni mai tineri interesați de astfel de unelte (adică…io).

O surpriză a venit din partea tatălui meu. Am rămas trăsnit când văzând-o,  a recunoscut-o, știa de ea, și mi-a spus că la noi la țară se foloseau când era copil. La tăierea viei, pentru că nu aveau foarfecă de viță de vie! Eu, sincer, nu am mai prins acolo o astfel de unealtă. Niciodată nu am văzut-o. Cosorul (tip briceag), am mai văzut să fie folosit, de fapt, l-am avut și folosit și eu. Însă nu cel de dimensiuni mai mari.

Este posibil să fi fost de multă vreme pe aceste meleaguri. De exemplu, ceva apropiat a fost folosit de către locuitorii din această zonă împotriva invadatorilor romani. Este vorba despre falx (prima imagine de mai jos). Mai multe despre acesta, aici.  Se spune că a fost o unealtă agricolă convertită în armă de luptă. Sunt surse care afirmă că în urma întâlnirii cu o astfel de armă și, mai precis, ca urmare a rănilor teribile provocate de ea, soldații romani au fost nevoiți să-și modifice echipamentul. Cât o fi adevăr în cele de mai sus, nu știu. Fotografia a fost luată de pe https://en.wikipedia.org/wiki/Falx.

 

Însă este greșit să credem că astfel de unealtă a fost doar la noi. De fapt, cred că nu greșesc prea mult când afirm că a fost folosită în multe locuri din Europa. Un exemplu este billhook. Se poate vedea asta aici.

Cosoiul meu este un cadou oferit de o rudă și prieten în același timp (de multe ori astfel de alăturare nu se prea întâlnește). După cum se poate observa, parcă este mai apropiat de swiss switch. Se poate vedea asta  aici, aici și aici. Mai ales dacă avem în vedere cârligul din partea din spate a mânerului. După cum se poate vedea în fotografii, este dat cu vaselină pentru o mai bună păstrare. L-am mai folosit din când în când, de aici urmele de pe el.

Am văzut că pe internet, la noi în țară, este oferit spre comercializare cu denumirea de cosor. Indiferent de mărimea acestuia. După cum se poate vedea aici și aici. Cred că este o diferență între cosor și cosoi. Dacă ne uităm în DEX, se poate constată că, în cazul cosorului, situația este puțin diferită. Astfel, cosorul este un ”cuțit scurt, cu vârful încovoiat, folosit în viticultură și în pomicultură”. Pentru a se face o idee, în ce privește dimensiunile lor, se poate observa diferența în fotografia de mai jos. De ce i se spune cosoi? O posibilă explicație ar fi aceea că la țară, se făceau diferențe între obiectele de același fel atunci când se avea în vedere mărimea lor. De exemplu, piatră-pietroi, sapă-săpoi (era de puțin diferit și de dimensiuni mai mari) etc. De aceea eu aș merge pe denumirea țărănească, cosoi. Oricum, indiferent cum i-am spune, cum i se spune, cred că este bine să avem astfel de unealtă.

Comments are closed.