
Împământare
Viața de acum ne izolează de natură. Mai ales cea din oraș. Petrecem tot mai mult timp în clădiri prevăzute cu geamuri termopan şi uși metalice. În fața calculatorului, televizorului sau a telefonului. Stăm în mașini perioade lungi. Dormim în paturi. Legătura cu pământul nu prea mai există. Demult, în viaţa omului, era un lucru cât se poate de obişnuit contactul cu pământul prin intermediul mersului desculţ sau cu încălţări din piele de animale. Ori prin dormitul pe jos. Vieţuitoarele pământului au contact cu el, însă omul a pierdut-o. De exemplu, şi când ieșim în natură purtăm încălţăminte menită să protejeze cât mai mult. O caracteristică întâlnită la multe din ele este talpa groasă. Din cauciuc sau mase plastice. Potrivit unor studii această lipsă a contactului cu pământul duce la disfuncţii de ordin fiziologic sau boli (articolul ştiinţific se află aici). Din aceste motive, potrivit altor studii ştiinţifice (articolul se află aici ), se recomandă împământarea (earthing, grounding), relaţia dintre corpul uman şi electronii din pământ. Cea mai la îndemână o constituie mersul desculţ. Şi la noi începe să fie recomandat mersul cu picioarele goale. Se poate vedea asta aici, aici şi aici. Termenul de împământare nu îmi aparține. El se poate afla și aici. Mai sunt și alții care îl folosesc.
De asemenea, mersul desculţ reduce stresul conform unui alt studiu (aici). Poate şi din acest motiv bătrânii copilăriei păreau atât de împăcaţi cu toate. Spre deosebire de noi. De la ei am moştenit acest obicei de a merge cu picioarele goale pe afară. I-am văzut şi de atunci am început să-i imit. Pare, conform studiilor menţionate anterior, că făceau bine. Însă nu ştiu de ce ţineau să meargă fără încălţăminte în picioare deși era presiunea socială, mersul desculț era asociat cu sărăcia. Poate fiindcă la ei era legătura cu natura mai mare decât la noi. Oricum, aveau şi îşi permiteau să cumpere încălţări.
Alte motive să mergem desculţi
Pe lângă motivele prezentate mai sus, concluzii ale unor specialiști în domeniu, mai sunt și altele. Potrivite nouă, celor interesați de traiul sub cerul liber. Astfel, în acest mod se realizează o conectare cu natura. Totodată, mersul cu picioarele goale este natural, omul multă vreme din istoria sa a mers așa. Desculț, parcă se merge puțin diferit. Altcumva se ține echilibrul, altcumva simți terenul. Parcă e mai bună aderența la sol. Scade viteza deplasării. În goana nebună din zilele noastre prinde bine să mergi mai incet. Cu ocazia asta avem timp să acordăm atenția potrivită împrejurimilor. În astfel de momente, telefonul stă în buzunar. Dacă mergem cu ochii în el când suntem desculți și nu ne uităm la drum…ne merităm soarta.
Se ține sub control micoza piciorului sau piciorul de atlet. Unei astfel de ciuperci îi trebuie căldură, umezeală și un spațiu închis. Le găsește din plin, în ziua de azi, în încălțămintea strâmtă ori cea din plastic sau cauciuc. Bătrânii mereu au susţinut că mersul desculț ține sub control micoza. Şi nu e deloc o prostie ce spun. Dar noi nu îi ascultăm. Atunci când se merge desculț, picioarele sunt libere, aerisite, și au parte de un mediu uscat (de cele mai multe ori). Exact ce trebuie, după cum se susține aici.
Dezavantajele mersului desculț
Se poate umbla desculţ pe afară? Ne putem obișnui cu asta? Consider că se poate. Însă asta cere timp. Și de luat în calcul câteva aspecte legate de siguranță. Îndrumări utile privind începerea mersului desculț se pot afla aici. Spre sfârșitul articolului. În timp, pielea tălpilor se întăreşte şi nu se mai simte așa de acut totul (denivelări ale solului, asperități etc.).
Dar vătămările? Acest aspect constituie o problemă ce trebuie tratată cu toată atenția. Fiindcă sunt fel și fel de obiecte ce ne pot vătăma. Cred că în cazul mersului fără încălțăminte e potrivită zicala cu ulciorul (Dacă piatra cade peste ulcior, vai de ulcior! Dacă ulciorul cade pe piatră, vai de ulcior!). Nu contează dacă calc pe un obiect ce mă poate răni sau un obiect cade pe piciorul meu (mi s-a întâmplat, se văd consecințele în fotografia de mai jos). Rezultatul e același: eu voi fi vătămat. Din aceste motive stau cu ochii la drum, când sunt desculț, nu în telefon etc.
Murdăria. Da, picioarele vor fi murdare. Și asta poate fi o problemă, mai ales în lumea de azi, unde curățenia este mereu în mintea noastră (probabil după ce ni s-a repetat de multe ori în copilărie „să nu te murdăreşti”). Am căpătat o aversiune față de ţărână, de fapt, faţă de orice ne poate murdări. Se poate vedea chiar şi în rândurile noastre, al celor interesaţi de vieţuirea sub cerul liber. Este chiar amuzant, uneori, când apărem în materiale ce promovează traiul sub cerul liber atât de spilcuiți, așa de frumos îmbrăcați.
După toate cele prezentate aici, cu aspecte pozitive și negative, fiecare va decide. Dacă pune în practică mersul desculț sau nu. Da, mersul cu picioarele goale este benefic organismului, ne conectează cu natura, însă are un preț. Fiecare dintre noi va trebui să decidă dacă îl plătește sau nu. Eu am decis să îl plătesc.