Așa cum am mai scris și în alt articol, cel care este preocupat de traiul în natură trebuie să știe să gătească. Pentru că suntem amatori de pește, am decis să facem ciorbă de pește (nu este prima, au mai fost). Rețeta, după o carte veche. Simplă, fără prea multe farafastâcuri.

Ingrediente

Cap și coadă de somn, 2 scrumbii, 1 caras, 1 ceapă mare, 2 morcovi, 1 păstârnac, 2 linguri de orez, 5 cartofi, piper, cimbru, sare, bulion.

Unelte

O oală mare, tocător, cuțit, lingură de lemn, un castron, un lighenaș.

Pregătire

Capul de pește și coada, rămase de la o altă mâncare, păstrate anume pentru ciorbă, au fost puse la dezghețat în lighenaș. Peștii au fost curățați de solzi și li s-au scos măruntaiele. Ceapa, morcovul şi păstârnacul au fost tăiate mărunt. Apoi au fost puse la fiert în apă, cu puțin ulei. A fost adăugat şi orezul. După ce legumele și orezul au fost aproape fierte, cartofii, curățați de coajă și tăiați mărunt, au fost puși în oală. Când au fost aproape fierți și ei, a fost adăugat și peștele. Când şi el a fost aproape fiert (cam 15-20 de minute la foc mic), a fost pus și bulionul, cam o lingură. Încă un clocot (două, trei) și gata ciorba.

Recunoaștere

Deși a ieșit bună, nu cred că se compară cu ciorba pe care am mâncat-o în Balta Brăilei. Aia ciorbă. La o ieșire cu haita din care fac parte, am ajuns pe acolo. Eram lihniți. Niște pescari, ne-au dat un ceaun mare cu ciorbă de peşte. Fără să ceară nimic. Habar n-am de ce. Am mâncat-o ca sălbaticii, fiecare cum apuca. Ciorbă făcută de bărbați. Cu roșia tăiată în două, ceapa în patru și cartofii întregi. Nimic nu era frumos ori pregătit cu grijă la ciorba aia. Dar gustul….ce gust putea avea. N-am mai mâncat până atunci și de atunci încolo o asemenea ciorbă. Habar n-am cum au putut să o facă atât de bună. Ori părerea asta a fost din cauza foamei ?